DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

abjura

Ads by Google:

abjurá vb. tr. a renega public o credinţă, o doctrină, o opinie. (< fr. abjurer, lat. abiurare)

ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. A renega public o credinţă religioasă, o doctrină, o părere etc. – Din fr. abjurer, lat. abjurare.

ABJURÁ vb. a se lepăda, a renega. (A ~ de la o credinţă.)

abjurá vb., ind. prez. 1 sg. abjúr, 3 sg. şi pl. abjúră

A ABJURÁ abjúr tranz. (doctrine, concepţii, etc.) A renega în mod public. /<lat. abjurare, fr. abjurer

ABJURÁ vb. I. tr. (Rar) A renega public o religie. ♦ A renunţa la o doctrină, la o părere etc. [< fr. abjurer, lat. abiurare].


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten