DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

cabanita

Ads by Google:

CABÁNIŢĂ, cabaniţe, s.f. (Înv.) Manta scumpă, bogat împodobită, purtată de domnitor sau de boieri la solemnităţi. – Din bg., scr. kabanica.

cabániţă (manta boierească) s. f., g.-d. art. cabániţei; pl. cabániţe

cabániţă (-ţe), s.f. – Mantie (se spunea exclusiv de mantia de brocart cu fir de aur, distinctiv al domnitorilor din Moldova şi Muntenia, dăruită de Sultan). Var. căbaniţă, s.f. (suman). Tc. kapaniça, din per., arab. qaba, cf. caban (Şeineanu, II, 67); cf. bg., sb. kabanica. Var circulă în Banat.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten