DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

cadenta

Ads by Google:

CADENŢÁ, cadenţez, vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadenţă sau ritm unei fraze, unei bucăţi muzicale, unei mişcări etc.; a ritma. – Din fr. cadencer.

CADÉNŢĂ, cadenţe, s.f. 1. Mişcare ritmică şi uniformă; ritm. ♢ Loc. adv. În cadenţă = cu mişcări repetate la intervale egale. ♦ Numărul de lovituri pe care o armă de foc le trage pe minut. ♦ (Fiz.) Frecvenţă; viteză de repetare a unui fenomen. 2. Succesiune ritmică a unor unităţi poetice (picioare, silabe) accentuate, care produc un efect auditiv armonios. ♦ Succesiune de armonii care produc impresia unei încheieri într-o compoziţie muzicală. 3. Pasaj mai mare de virtuozitate solistică dintr-un concert instrumental, interpretat fără acompaniament. – Din fr. cadence, it. cadenza.

CADÉNŢĂ s. 1. v. frecvenţă. 2. măsură, ritm, ritmică, tact, (înv.) timp. (~ a unei melodii.) 3. v. ritm.

CADENŢÁ vb. a ritma. (A ~ un vers.)

cadenţá vb., ind. prez. 1 sg. cadenţéz, 3 sg. şi pl. cadenţeáză

cadénţă s. f., g.-d. art. cadénţei; pl. cadénţe

CADÉNŢ//Ă ~e f. 1) Repetare regulată şi uniformă a unei mişcări. ♢ A ţine ~a a păstra ritmul în timpul mersului într-o coloană. În ~ cu mişcări repetate la intervale egale. 2) Succesiune regulată şi armonioasă a unor unităţi poetice sau muzicale. 3) Grad de iuţeală în sistemul de producţie. ~ înaltă. 4) Fragment dintr-un concert instrumental interpretat fără acompaniament. /<fr. cadence, it. cadenza

A CADENŢ//Á ~éz tranz. 1) (fraze, melodii) A reliefa prin elemente de cadenţă; a ritma. 2) (mişcări) A pune în acord cu o cadenţă. /<fr. cadencer

CADÉNŢĂ s. f. 1.. ritm de desfăşurare a unei mişcări. o în ~ = cu mişcări uniform repetate. ♢ frecvenţă (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp. ♢ succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri. 2. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale. 3. secţiune solistică cu caracter de improvizaţie dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-şi etaleze virtuozitatea. (< it. cadenza, fr. cadence)

CADENŢÁ vb. tr. a imprima o cadenţă (unei fraze, unui vers); a ritma. (< fr. cadencer)

CADÉNŢĂ s.f. 1. Repetare într-un anumit ritm a unor mişcări; (mil.) mişcare ritmică a paşilor în marş. ♢ În cadenţă = cu mişcări uniform repetate. ♦ Număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp. 2. Modulare a vocii sau a unui sunet înainte de pauză. ♦ Succesiune regulată a unor cuvinte, a unor fraze. ♦ Formulă armonică care formează sfârşitul unei compoziţii muzicale. ♦ Pasaj (final, cu caracter de improvizaţie) dintr-un concert, în care solistul este lăsat să-şi desfăşoare virtuozitatea. [< it. cadènza, fr. cadence].

CADENŢÁ vb. I. tr. (Rar) A da, a imprima o cadenţă, un ritm (unei fraze, unui vers etc.); a ritma. [< fr. cadencer].

cadénţă (-ţe), s.f. – Mişcare ritmică şi uniformă, ritm. Fr. cadence. – Der. cadenţa, vb., din fr. cadencer.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten