DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

calcatura

Ads by Google:

CĂLCĂTÚRĂ, călcături, s.f. Fel de a merge; pas, mers, umblet. – Călca + suf. -ătură.

CĂLCĂTÚRĂ s. v. mers.

călcătúră s. f., g.-d. art. călcătúrii; pl. călcătúri

CĂLCĂTÚR//Ă ~i f. 1) Mod de a merge (al cuiva); fel de a umbla; mers; umblet; alură. 2) Locul unde a călcat cineva cu piciorul; urmă. /a călca + suf. ~ătură


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten