DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

dabila

Ads by Google:

DÁBILĂ, dabile, s.f. (Înv.) Impozit, dare, bir. – Et. nec.

DÁBILĂ s. v. belea, bir, bucluc, cadavru, corp, dandana, dare, gloabă, hoit, impozit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.

dábilă s. f., g.-d. art. dábilei; pl. dábile


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten