DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

datornic

Ads by Google:

DATÓRNIC, -Ă, datornici, -ce, s.m. şi f. 1. Persoană care are de plătit o datorie; debitor. 2. (Rar) Persoană care are de primit o datorie; creditor. – Dator + suf. -nic.

Datornic ≠ creditor

DATÓRNIC s. v. creditor, împrumutător.

DATÓRNIC s., adj. debitor, (înv.) îndatoritor, platnic. (~ul şi-a plătit datoria.)

datórnic s. m., pl. datórnici

DATÓRNI//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival (despre persoane) Care are de plătit o datorie; debitor. / dator + suf. ~nic


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten