DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

de

Ads by Google:

DE1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziţie condiţională) În cazul că, dacă. 2. (Precedat de „şi“ introduce o propoziţie concesivă) Cu toate că, deşi, şi dacă. Obraznicul, şi de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ♦ Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziţie finală) Ca (să), pentru ca (să). 4. (Introduce o propoziţie consecutivă) Încât, că. 5. (În legătură cu „ce“, introduce o propoziţie cauzală) Fiindcă, pentru că. 6. (Introduce o propoziţie subiectivă) Dacă. ♦ Că. 7. (Introduce o propoziţie interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziţie completivă directă sau indirectă) Să. 9. (Introduce o propoziţie atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziţie predicativă) În aşa fel încât, în situaţia să... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.: leagă două propoziţii copulative) Şi. 2. (În corelaţie cu sine însuşi, introduce propoziţii disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziţii optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cât... cu atât... – Cf. alb. d e.

DE5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuşi. – Et. nec.

DE2- elem. des-.

DE1- pref. „eliminare, opoziţie, îndepărtare, separare“. (< fr. dé-, cf. lat. de, fără)

DE pron. v. care, ce.

DE conj. v. când, dacă.

DE prep. 1. (arată conţinutul). (Un pahar ~ apă.) 2. (temporal) cu, după. (Zi ~ zi.) 3. (local) în. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (arată scopul) pentru. (Plantă ~ sămânţă.) 5. (arată scopul) ca, drept, pentru, spre. (~ încercare; ~ exemplu.) 6. (arată natura, provenienţa) din. (Făină ~ porumb; masă ~ brad.) 7. (arată obiectul) (înv.) pregiur. (Avea grijă ~ oaspeţi.) 8. (arată obiectul) despre. (E vorba ~ el.)

DE conj. 1. (condiţional) dacă. (Doar ~ n-ar veni astăzi.) 2. (consecutiv) că, încât, (înv. şi pop.) cât. (Gemea ~ îţi era mai mare mila.) 3. (temporal) dacă. (~ va fi să plec ...) 4. (completiv) să, şi. (Stai ~ mă aşteaptă.)

de conjcţ., prep., pr. invar.

de/dec interj.

DE3 interj. 1) (se foloseşte pentru a exprima o atitudine de neîncredere, nedumerire, şovăială, nepăsare etc.) De, ce să faci. 2) (se foloseşte pentru a îndemna caii la mers). /Onomat.

DE2 prep. 1) (exprimă un raport calificativ, indicând apartenenţa, calitatea, provenienţa, timpul, locul, originea, destinaţia, posesorul etc.) Un pahar de apă. Voce de bărbat. O felie de pâine. Moară de vânt. Maşină de spălat. Lucru de mână. Schimb de păreri. Coleg de clasă. Gazetă de perete. 2) (exprimă raporturi circumstanţiale, indicând modul, timpul, locul, cauza, scopul etc.) Se face de ruşine. A plecat de ieri. Pleacă de acolo. Lucrează de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vânzare. 3) (exprimă raporturi completive, indicând obiectul, agentul unei acţiuni) Are de lucru. S-a aflat de el. Este demn de laudă. 4) (serveşte drept indice al supinului) De vândut. De legănat. De învăţat. 5) (exprimă raporturi spaţiale, indicând locul situării dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de după uşă. A apărut de după deal. 6) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul iniţial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seară... 7) (exprimă raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confecţionate de către ţărani. 8) (exprimă raporturi spaţiale, indicând locul situării) S-a sculat de la masă. A plecat de la oraş. 9) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul iniţial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprimă raporturi spaţiale, relevând locul situat în imediată apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de lângă casă. Livada de lingă sat. 11) (exprimă raporturi spaţiale, indicând locul de la suprafaţa unui obiect) A strânge recolta de pe câmp. Fructele de pe copac. 12) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul iniţial cu o anumită aproximaţie) S-a eliberat de pe la amiază. 13) (exprimă raporturi relaţionale, indicând obiectul de referire) Secţia agricolă de pe lângă Guvernul Moldovei. 14) (exprimă raporturi locative, indicând locul de dincolo de ceva) Veşti de peste hotare. 15) (exprimă raporturi locative, indicând locul cu o anumită aproximaţie) Au apărut de prin alte localităţi. Oameni de prin părţile Orheiului. 16) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul iniţial cu o anumită aproximaţie) Lucrează de prin luna august. 17) (exprimă raporturi spaţiale, indicând locul dintre mai multe obiecte) Spaţiul de printre clădiri. 18) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând momentul final) Sforţările de până acum. 19) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând un oarecare fapt ce constituie o limită) Situaţia social-politică de până la război. 20) (exprimă raporturi spaţiale, indicând locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub maşină. /<lat. de

DE1 conj. 1) (exprimă un raport condiţional) Dacă; în caz că. De voi prinde a cânta, munţii toţi s-or legăna. 2) (exprimă un raport concesiv) Cu toate că; deşi. 3) (exprimă un raport completiv) Că. Se întâmplă de pleacă mai înainte. 4) Şi. Pleacă de-ţi fă datoria. 5) Ori. De plecăm, de nu plecăm, rămâne totul neschimbat. /cf. alb. de

de ce nu exista acest cuvant in dex? nu e romanesc? dex e complet? multa vreme de acum incolo nu!

de baza care pătrunde în adâncul problemei dar atingând si temele adiacente sau colaterale

de vasile alecsandri

de necombatut

de la cuvantul francez: desobligent,e suparator, iritant remarci dezoblijente: remarci suparatoare, iritante facute la adresa cuiva

de ce nu ati pus pe site definitia de la boson?

de ce

[de preferinta o sursa matem. – tavi] ansamblul (multimea) valorilor unei functii (rezultatelor); exemplu: multimea variabilelor unei functii se numeste domeniu, iar valorile luate de functie formeaza multimea numita codomeniu

De la grecescul „akedĂï

De ce nu acceptati cuvantul FAX ..il folositi de 50 de ani si nu vreti sa-l scrieti in dictionar ! Care este explicatia? ... orice ati zice ..tot nu v-as intelege! Il foloseste intreaga lume ...numai RomĂ?nii nu vor ..probabil ca au motul prea mare ! sau sunt prea prosti? (nu pe dumneavoastra vĂ? jignesc , ci pe cei care participĂ? la „facerea dictionarului oficial“)

(de rev./sursă – tavi) CORHĂNÍ, corhănésc, vb. IV. Tranz. A se ocupa cu corhănitul. [DOOM 2]

(de rev./în contrad. cu DER – tavi) LÉTE subst. (Reg.) Timp liber, linişte. (et. nec.) [DEX, la îndelete]

de la penis

de foi de caiet mare[dex].

De aceeasi natura, rasa, origine, clasa sociala; de acelasi gen

de catre

de la centrala (centrala termica, hidrica, subcentrala termica, subcentrala hidrica, etc..)

de proasta calitate

de obicei, folosit in cadrul juridic;semnifica obligativitatea de a savarsi anumite actiuni;exemplu:dispozitii oneratve

De neuitat – din italiana. G. Calinescu foloseste acest adjectiv in „Istoria Literaturii Romane“

de neimpartit

de prep. – 1. Indică punctul de provenienţă: de undeva, de dincolo de moarte (Goga). – 2. Indică motivul, cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). – 3. Din (indică ceea ce conţine): o cupă de aur (Bălcescu). – 4. Cu (indică ceea ce conţine). – 5. Indică echivalenţa cu o unitate de măsură. – 6. (Înv.) Prin (indică mijlocul): de bunătatea făpturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). – 7. Pentru (indică scopul sau finalitatea): cum doreşte cerbul fîntîna (Dosoftei); Florica nu-i de tine (Alecsandri). – 8. Indică separaţia. – 9. Funcţie partitivă: de toate cele ce i-au trebuit (Neculce). – 10. Funcţie distributivă. – 11. Funcţie ordinală. – 12. La (indică direcţia). – 13. (Înv.) Ca, decît (funcţie comparativă): de vulpile şi păsările mai sărac iaste (Coresi), (astăzi se preferă decît). – 14. Funcţie atributivă: ai făcut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta i-a murit de tînără (Sadoveanu). – 15. Care (funcţie relativă): era un om de avea o rană (Dosoftei). – 16. Funcţie copulativă: prostul de Ion.17. Funcţie expletivă: ori tu n’ai văzut de-un zid păsărit (Popular Tocilescu). – Mr., megl. di, istr. de. Lat. de (Puşcariu 491; Candrea-Dens., 474; REW 2488; Tiktin); cf. it. di, prov., fr., cat., sp., port. de. Cf. cuvîntul următor. În compunerea de-a forma cu s. şi adj. un mare număr de locuţiuni adv. Cf. Moser 418-20. Comp. dacă, conj. (de cînd, cînd, introduce o subordonată temporală; cu condiţia, introduce o subordonată condiţională), rezultat al lui de şi , cf. fr. dès que sp. desde que. Compunerea ar putea fi romanică, forma intermediară deacă, cu e diftongat, apare în sec. XVI-XVII (Tiktin şi Scriban o consideră a proveni de la de şi ca). Cf. N. Drăganu, Conj. de şi dacă, Dacor., III, 251-84. Miklosich, Et. Wb., deducea din rom. rut. dak „astfel“, bg. dakle „astăzi“, ceea ce nu pare posibil (cf. Berneker 177). Decît, conj. (ca, introduce al doilea membru al unei comparaţii de neegalitate; ci, mai curînd, contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai, doar, funcţie adv.), de la de şi cît (cf. numaidecît, adv., imediat; nicidecît adv., în nici un caz). Deci, adv. (atunci; prin urmare, aşa fiind, introduce concluzia unui silogism), de la de şi aci (înv., deci), cf. de aci înainte, fr. dorénavant. Din, prep. (de la, indică punctul de plecare, începutul, momentul iniţial, cauza, materia, instrumentul, modul, partea), comp. de la de şi în (în texte din sec. XVI, deîn, den). Cf. dintre, prep. (de) comp. de la de şi între, cf. gal. înv. dentre; dintru, prep. (de la), comp. de la de şi întru. – Din (mr., megl. din) formează de asemenea loc. adv., cf. dinafară; dinapoi; dinăuntru; dincoace; dincolo; dindată etc. În general, acestor comp. le corespund formaţiile respective cu prep. în: înafară, înapoi, etc. Cf. dar.

de conj. – 1. Şi (funcţie copulativă): abia au scăpat puţinei de au fugit (Neculce). – 2. Pentru (funcţie consecutivă): fu trimis de linişti tulburările (Bălcescu); se uscase de se făcuse cîrlig (Ispirescu). – 3. Dacă (funcţie condiţională): de nu era bărbatu-meu, puteai să mori (Alecsandri). Este neîndoios cuvînt identic cu prep. de. Funcţia copulativă coincide cu uzul lui de relativ (15 şi 16); iar funcţia consecutivă coicide cu uzul lui de 7 anterior. Totuşi, se consideră adesea că este vorba de un cuvînt diferit; după Cihac, II, 92, ar deriva de la conj. sl. de, rus. de „pentru că“, slov. de „pentru ca“; iar Tiktin se gîndeşte la alb. the „şi“.

de interj. – Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticenţă, adesea pur şi simplu emfatică). Var. (Mold.) dec, deh. – Mr. de. Creaţie expresivă, cf. ngr. ντέ, alb., sb., cr. de. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 275 credea că este vorba de un cuvînt dac.

de-. – Prefix neologic, care adaugă anumitor cuvinte ideea de privaţiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etc. În marea majoritate a cazurilor, aparţine împrumuturilor străine, în general din fr.; nu pare a fi fost productiv în cadrul rom.

de ex: „baga goneta“ vrea sa spuna ca merge repede

De3kpt <a href=„http://ddqogklbudej.com/“>ddqogklbudej</a>, [url=http://qnafupmtkqii.com/]qnafupmtkqii[/url], [link=http://xouobuhitcxd.com/]xouobuhitcxd[/link], http://nkewxrolvsko.com/

de1 conjcţ., prep.

de2 / dec / deh interj.

de3 (pop.) pr. invar.

De a produce o infractiune cu intentie si se genereaza in ceva mult mai grav (nedorit). Exp. Lovirea unei persoane fara a avea intentia de a o ucide, dar totusi se intimpla lucrul acela din diferite motive.

De aceeasi parte a corpului. De exemplu, paralizia ipsilaterala. Sinonim: HOMOLATERAL. Compara cu CONTRALATERAL

de aceeasi parte

De neuitat


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten