DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

fag

Ads by Google:

FAG, fagi, s.m. Copac înalt cu coaja netedă, alburie sau cenuşie şi cu lemnul tare, cu frunze ovale, netede, lucioase, cu perişori fini pe margini (Fagus silvatica). – Lat. fagus.

FAG2(O)-, -FÁG, -FAGÍE elem. „mâncare, nutriţie, ingestie“. (< fr. phag/o/-, -phage, -phagie, cf. gr. phagein, a mânca)

FAG1 s. m. (biol.) bacteriofag. (< fr. phage)

fag adj. m., pl. fagi

FAG fagi m. Arbore cu scoarţă netedă, albicioasă sau cenuşie, cu frunze ovale, mărunt zimţate pe margini, al cărui lemn este utilizat în industria mobilei. /<lat. fagus

–FAG Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „mâncător“, „consumator“. [< fr. -phage, it. -fago].

fag, fagi, s.m. (reg., înv.) fagure de albine.

fag (-gi), s.m. – Fagure de miere. Lat. favus (DAR; REW 3228). Cuvînt înv., înlocuit de der. fagur (var. fagure), s.m. Se consideră acest cuvînt ca un sing. reconstituit pe baza pl. faguri din cel anterior, sau ca der. din lat. *favulus (Puşcariu 570; Candrea-Dens., 541; REW 3227a; DAR). Byck-Graur, BL, I, 28, preferă prima soluţie, considerînd inexplicabil rezultatul ν › g; dar această confuzie este frecventă în rom., cf. barză şi în it., cf. parvuluspargoletto, nuvolonugolo, etc. – Der. făguros, adj. (dulce, zaharat).

fag (-gi), s.m. – Copac înalt cu coaja netedă şi lemnul tare (Fagus silvatica). – Mr., megl. fag. Lat. fagus (Puşcariu 568; Candrea-Dens., 540; REW 3145; DAR), cf. it. faggio (lom., piem., engad. fo), sicil., sard., prov. fau, v. fr. fou (› fr. fouet), sp. (haya), port. (faia). Alb. fag provine din calabr. fagu (Meyer 97) sau din rom. – Der. făget, s.n. (var. făgiş), (pădure de fag), mr. fădzet, cf. it. faggeto.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten