DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

fante

Ads by Google:

FÁNTE, fanţi, s.m. 1. (Fam. şi peior.) Bărbat (tânăr) afemeiat. 2. Carte de joc reprezentând figura unui tânăr; valet. – Din it. fante.

FÁNTE s. m. 1. (fam.; peior.) om uşuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. valet (la cărţile de joc). (< it. fante)

FÁNTE s. 1. v. fílfizon. 2. v. valet.

fánte s. m., pl. fanţi

FÁN//TE ~ţi m. 1) livr. Bărbat care se bucură de succes la femei. 2) Carte de joc pe care este înfăţişată figura unui cavaler; valet. /<it. fante

FÁNTE s.m. 1. (Fam.) Om uşuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. Valet (la cărţile de joc). [< it. fante].

FÁNTE2 Subst. 1. S.n. Dialect principal al limbii akan (1) (alături de twi (1)). 2. S.m. Membru al populaţiei vorbitoare a dialectului fante2 (1) din Ghana. (cf. engl. fante, fanti) [AHDEL]

fánte (-ţi), s.m. – 1. Valet la jocul de cărţi. – 2. Curtezan, crai. – Mr. fande. It. fante (în mr., prin intermediul ngr. φάντης). Sec. XIX.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten