DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

galbeaza

Ads by Google:

GĂLBEÁZĂ, gălbeze, s.f. 1. Vierme parazit care trăieşte în căile biliare ale ovinelor şi bovinelor (Fasciola hepatica). 2. Boală de ficat a ovinelor şi a bovinelor, provocată de gălbează (1). 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei: a) Cuscuta trifolii; b) torţel (Cuscuta campestris); c) torţel (Cuscuta epithymum); d) torţel (Cuscuta europea). – Cf. alb. k ë l ' b a z ë,  g ë l ' b a z ë.

GĂLBEÁZĂ s. 1. v. fascioloză. 2. v. torţel.

gălbeáză s. f., g.-d. art. gălbézei; pl. gălbéze

GĂLB//EÁZĂ ~éze f. 1) (la erbivore, mai ales la oi) Boală a ficatului provocată de un parazit. 2) Vierme parazit care trăieşte în căile biliare ale erbivorelor şi provoacă această boală. /Cuv. autoht.

gălbeáză (-éze), s.f. – 1. Boală a ovinelor. – 2. Plantă (Marchetia polymorpha). – Var. călbează. Mr. gălbadză. Lat. clāvĕlla, cu metateza *calvella*călbea şi cu suf. -, cf. fr. clavelée „boală, dropică“, it. chiavello (Battisti, II, 896). Compunerea cu - este curentă în rom., cf. cinteză, pupăză, spetează, sfîrlează, etc. Schimbarea cg, care apare frecvent la iniţială, pare a indica o confuzie cu galben. În sfîrşit, numele plantei se datorează întrebuinţării ei în medicina populară cf. sp. hepatica. Se consideră în general că etimonul cuvîntului este alb. gëljbazë sau këljbazë (Cihac, II, 717; Meyer 222; Puşcariu 696; Philippide, I, 256 şi II, 702; Pascu, II, 220; DAR; Capidan, Raporturile, 530; Candrea; Scriban; Rosetti, II, 113); însă alb. nu a fost explicat pînă în prezent şi rezultatul lui pare a indica un împrumut din rom. În aceeaşi situaţie se află ngr. ϰαλμπάτσα (Meyer, Neugr. St., II, 75; Murnu, Lehnwörter, 26), şi săs. galbiaze. Legătura cu chelbe, sugerată de DAR, nu este evidentă. Pentru Lahovary 327, este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. Der. gălbeji (var. gălbezi, călbeji, călbezi, îngălbeji), vb. (a se înbolnăvi de dropică; a deveni palid, a se îngălbeni), în al cărui al doilea sens a intervenit o încrucişare cu galben; gălbenos (var. gălbăjos, gălbăcios, călbejos), adj. (bolnav de dropică; palid, galben); gălbejoasă (var. gălbejeală), s.f. (gălbeneală); gălbăşoară s.f. (plantă, Lysimachia vulgaris). După Scriban, der. s-ar explica mai bine plecînd de la galben, cu schimbare de suf. galbĭnusgalbĭdus; însă această ipoteză nu pare corectă.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten