DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

gaman

Ads by Google:

GĂMÁN, gămani, s.m. (Pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – Et. nec.

GĂMÁN s. v. mâncăcios, mâncău.

gămán s. m., pl. gămáni

gămán (-ni), s.m. – Mîncăcios, mîncău. Origine incertă. Pare un der. de la *gău „gol, cavitate“, cu suf. expresiv -man, ca în grecoman, gogoman, etc. Celelalte explicaţii sînt insuficiente: din gr. γεμένος „care a mîncat“ (Cihac, II, 661); în legătură cu fr. gourmand (Tiktin); din sb. gamon (Skok 74). Scriban este singurul care a identificat la finală suf. -man. – Cf. gaură. – Der. gămănie, s.f. (lăcămie).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten