DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

habitus

Ads by Google:

HÁBITUS s.n. 1. Aspect fizic exterior al unui individ, capabil să prezinte indicaţii asupra stării de sănătate a individului respectiv. 2. Aspect exterior specific pe care îl capătă cristalele prin dezvoltarea diferită a feţelor. – Cuv. lat.

HÁBITUS s. n. 1. înfăţişare, aspect caracteristic al unui individ. 2. aspectul unui cristal, determinat de predominarea formei celei mai simple pe care o poate lua. 3. înfăţişare, aspect al unei plante. (< fr., lat. habitus)

hábitus s. n.

HÁBITUS n. 1) med. Aspect fizic exterior al unei persoane (în raport cu starea de sănătate sau de boală). 2) min. Aspect caracteristic al unui cristal (în dezvoltarea diferită a feţelor). 3) Înfăţişarea, aspectul unei plante. /Cuv. lat.

HÁBITUS s.n. Înfăţişare, aspect al unui individ. ♦ Aspectul unui cristal, determinat de predominarea formei celei mai simple pe care o poate lua. ♦ Înfăţişarea, aspectul unei plante. [< fr. habitus, cf. lat. habitus – aspect].


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten