DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

habotnic

Ads by Google:

HABÓTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s.m. şi f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate exagerată prescripţiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreieşti «Habad»“.

HABÓTNIC adj., s. v. bigot.

habótnic adj. m., s. m., pl. habótnici; f. sg. habótnică, pl. habótnice

HABÓTNI//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival pop. (despre persoane) Care respectă cu stricteţe prescripţiile religiei; cuprins de o pasiune excesivă pentru respectarea prescripţiilor religioase; bigot; bisericos. /<rus. habotnik

habótnic (-că), adj. – Bigot. Rus. chabatnik „membru al unei secte pietiste de evrei ruşi“ (Şeineanu, DAR; Candrea). – Der. habotnicie, s.f. (bigotism). Se spune mai ales despre evrei.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten