DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

halat

Ads by Google:

HALÁT, halate, s.n. 1. Haină lungă de pânză, de molton etc. care se poartă în timpul lucrului, din motive de igienă sau pentru a proteja îmbrăcămintea. 2. Haină comodă, lungă şi largă, care se poartă în casă. ♢ Halat de baie = halat confecţionat dintr-o ţesătură absorbantă şi care se îmbracă la ieşirea din baie. ♦ Haină lungă şi largă purtată de orientali. – Din bg., rus. halat.

HALÁT2, halaturi, s.n. (Reg.) Unealtă, sculă; p. ext. echipament, harnaşament. – Tc. alat, alet.

HALÁT3, halaturi, s.n. (Reg.) Funie groasă, parâmă. – Tc. halat.

HALÁT s. v. instrument, sculă, unealtă, ustensilă.

HALÁT s. v. capot. (Prin casă Ana poartă un ~.)

halát (sculă, funie) s. n., pl. haláturi

halát (haină) s. n., pl. haláte

HALÁT ~e n. 1) Haină comodă, lungă şi largă care se poartă în casă; capot. 2) Haină de lucru care se îmbracă în scopuri igienice sau de protejare a îmbrăcămintei. 3) Haină lungă şi largă purtată de unele popoare din Orient. /<bulg. halat

halát (-te), s.n. – Capot. Tc. halyat, forma vulg. de la hilat (Şeineanu, II, 199; Lokotsch 864), cf. rus. chalat.

halát (-turi), s.n. – Frînghie, funie. – Var. (Olt.) alat. Tc. halat.

halát (-turi), s.n. (Mold.) Instrumente de lucru, unelte. – Mr. hălate. Tc. alat (Şeineanu, II, 199), cf. alb. aljat, bg., sb. alat.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten