DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

ibovnic

Ads by Google:

IBÓVNIC, -Ă, ibovnici, -ce, s.m. şi f. (Pop.) Iubit2. – Din sl. ljubovĩnikŭ.

IBÓVNIC s. v. amant, concubin, iubit, prieten.

ibóvnic s. m., pl. ibóvnici

IBÓVNI//C ~că (~ci, ~ce) m. şi f. pop. Persoană care întreţine relaţii de dragoste nelegitime cu altă persoană de sex opus; amant. /<sl. ljuboviniku

ibóvnic (-ci), s.m. – Iubit, amant. – Var. libovnic, (înv.) iubovnic, ibomnic. Sl. ljubovnikŭ (Candrea 151; DAR; Conev 58), cf. bg. libovnik. – Var. ibovnică, s.f. (iubită, amantă). Cf. iubi.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten