DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

jargon

Ads by Google:

JARGÓN, jargoane, s.n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorinţa celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor şi care se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor pretenţioase, de obicei împrumutate din alte limbi. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

JARGÓN, jargoane, s.n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorinţa celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendinţa de a folosi termeni specifici profesiunilor respective şi care se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor pretenţioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

JARGÓN s. n. limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale, cu o sferă de circulaţie restrânsă, care nu are fond principal de cuvinte şi o structură gramaticală proprie. (< fr. jargon)

JARGÓN s. (LINGV.) (înv.) gerg.

jargón s. n., pl. jargoáne

JARG//ÓN -oáne n. Limbaj particular al unui grup social sau profesional, caracterizat printr-o gramatică proprie şi prin cuvinte codificate, convenţionale. õnul hoţilor. /

(jargon) manelist

jargon: onanist sau care se masturbeaza

JARGÓN s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sferă de circulaţie îngustă, care are fond principal de cuvinte şi o structură gramaticală proprie. [< fr. jargon].


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten