DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

jefui

Ads by Google:

JEFUÍ, jefuiesc, vb. IV. tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantităţi mari (făcând uz de violenţă); a săvârşi un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forţă sau prin înşelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecuí vb. IV]. – Jaf + suf. -ui.

JEFUÍ vb. 1. a prăda, (rar) a tâlhări, (înv. şi reg.) a pleşcui, (înv.) a globi, a goli, a plenui, a strica, a tâlhui. (Bandiţii l-au ~ la drumul mare.) 2. a devasta, a prăda, a sparge, (livr.) a devaliza. (Au ~ banca.) 3. v. deposeda. 4. v. răpi. 5. v. jecmăni.

jefuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. jefuiésc, imperf. 3 sg. jefuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. jefuiáscă

A JEFU//Í ~iésc tranz. (persoane) 1) A lipsi (complet) de avere; a prăda; a jupui; a jecmăni; a despuia. 2) A lipsi de bani sau de bunuri materiale (prin exploatare sau prin violenţă); a jecmăni; a jumuli. /jaf + suf. ~ui


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten