DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

jertfa

Ads by Google:

JÉRTFĂ, jertfe, s.f. 1. (În unele ritualuri religioase) Ceea ce se aducea ca dar divinităţii (mai ales vietăţi sacrificate pe altar); ofrandă. ♦ Fig. Victimă. ♢ Expr. A cădea jertfă = a fi sacrificat; a muri. 2. Sacrificiu, jertfire. 3. (Pop.) Prisos, belşug (de bucate, vin etc.) Din sl. žrŭtyva.

JÉRTFĂ s. 1. v. ofrandă. 2. v. sacrificiu. 3. sacrificiu, sânge. (Şi-au dobândit libertatea prin ~.) 4. v. victimă. 5. sacrificiu. (A făcut mari ~ pentru a-şi atinge scopul.)

JÉRTFĂ s. v. abundenţă, belşug, bogăţie, îmbelşugare, îndestulare, prisos.

jértfă s. f. (sil. jert-), g.-d. art. jértfei; pl. jértfe

JÉRTF//Ă ~e f. 1) (în unele ritualuri religioase) Dar oferit unei divinităţi; ofrandă; prinos. 2) Renunţare de bună voie la ceva scump în folosul cuiva sau pentru realizarea unui scop; sacrificiu. 3) fig. Persoană care suferă din cauza unor circumstanţe sau factori neprielnici; victimă. 4) Persoană omorâtă sau rănită; victimă. ♢ A cădea ~ a fi sacrificat; a muri. [G.-D. jertfei; Sil. jert-fă] /<sl. žrutva

jértfă (-fe), s.f. – 1. Sacrificiu, ofrandă. – 2. Ofrandă, dar, prinos. – 3. Sacrificiu, jertfire. – 4. Victimă. – Var. (înv.) jertvă. Sl. žrŭtva (Miklosich, Lexicon, 200; Cihac, II, 157; Tiktin; DAR), cf. bg., rus., pol. žertva, sb. žrtva. – Der. jertfi, vb. (a sacrifica; a aduce o jertfă), der. intern; jertfitor, adj. (care sacrifică); jertfelnic, s.n. (altar păgîn; masă lîngă altar), din sl. žrŭtvĭnikŭ, cf. bg., rus. žertvennik, sb. žrtvenik.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten