DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

labirint

Ads by Google:

LABIRINT2(O)- elem. „labirint“. (< fr. labyrinth/o/-, cf. lat. labyrinthus, gr. labyrinthos)

LABIRÍNT1 s. n. 1. construcţie cu foarte multe încăperi şi galerii în care orientarea este dificilă. ♢ grădină ornamentală din benzi înguste de arbuşti. 2. dalaj meandric în unele catedrale din evul mediu, pe care credincioşii trebuiau să-l urmeze ca pe un drum de expiere. 3. joc de inteligenţă care cere a găsi ieşirea dintr-o reţea de linii întortocheate. ♢ joc constând dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de cămăruţe, la care unii pereţi au câte un orificiu ce lasă să treacă o bilă de metal. 4. (fig.) încurcătură, încâlceală datorată unor dificultăţi, unei proceduri. ♢ situaţie încurcată, fără ieşire. 5. dispozitiv folosit în diverse instalaţii pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung, în scopul de a-i micşora viteza. 6. parte a urechii interne, formată din cavităţi sinuoase. (< fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)

LABIRÍNT, labirinturi, s.n. 1. Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ Fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în care te orientezi cu greutate; p. ext. problemă, situaţie încurcată, fără ieşire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere şi compartimente foarte înguste, folosit în diverse instalaţii pentru a lungi parcursul unui fluid şi a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavităţilor (şi a organelor) care formează urechea internă. – Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.

LABIRÍNT s. (livr.) dedal.

labirínt s. n., pl. labirínturi

LABIRÍNT ~uri n. 1) Edificiu constituit dintr-un număr mare de camere, aşezate astfel, încât ieşirea poate fi găsită cu mare dificultate. 2) fig. Problemă, situaţie extrem de încurcată. 3): ~ membranos totalitate a cavităţilor care formează urechea internă. /<fr. labyrinthe, lat. labyrinthus

LABIRÍNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe încăperi şi galerii (asemănător edificiului mitic construit de către Dedal în Creta), în care orientarea este foarte dificilă. ♦ Grădină ornamentală din benzi înguste de arbuşti dispuse într-o înlănţuire care creează posibilitatea de rătăcire. ♦ (Fig.) Lucru încâlcit, încurcat. 2. Dispozitiv folosit în diverse instalaţii pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung în scopul de a-i micşora viteza. 3. Parte a urechii interne, formată din cavităţi sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos].

labirínt (-turi), s.n. – Dedal. – Var. (înv.) lavirint. Fr. labyrinthe, şi înainte (sec. XVII) direct din gr. λαβύρινθος (Gáldi 205).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten