DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

mac

Ads by Google:

MAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul raţelor. – Onomatopee.

MAC2, maci, s.m. 1. Numele mai multor plante din familia papaveraceelor, cu flori de obicei roşii şi cu seminţe mărunte, uleioase, închise într-o capsulă (Papaver); din fructele uneia dintre specii se extrage opiul, iar seminţele ei se folosesc în alimentaţie. ♦ P. restr. Sămânţa macului (1), folosită în alimentaţie. 2. Compuse: mac-cornut = plantă erbacee păroasă cu flori roşii, având la baza fiecărei petale o pată neagră (Glaucium corniculatum); (reg.) macul-ciorii = zămoşiţă. – Din bg. mak, scr. mak.

MAC s. (BOT.) 1. (Papaver somniferum) (reg.) paparună, somnişor. 2. (Papaver rhoeas) (reg.) măcuţ, paparună, păpăruie, somnişor. 3. mac-cor-nut (Glaucium corniculatum şi phoeniceum) = (reg.) paparună.

mac/mac-mac interj.

mac s. m., pl. maci

MAC2 interj. (se foloseşte pentru a reda strigătul specific pe care îl scot raţele). /Onomat.

MAC1 ~i m. 1) Plantă erbacee cu frunze ovale şi cu flori mari, roşii (sau albe), cultivată pentru seminţele ei mici, negre sau cenuşii, închise într-o capsulă şi folosite în alimentaţie; somnişor. 2) Sămânţa acestei plante. 3): ~ sălbatic, ~ de câmp plantă erbacee cu flori roşii, care creşte prin lanurile de cereale. /<bulg. mak, sb. mak

mâc, mấcuri, s.n. (reg.) 1. necaz, mânie, ură mocnită. 2. (în expr.) a nu zice (a tăcea) mâc = a tăcea chitic.

mac (-ci), s.m. – Plantă (Papaver somniferum). – Mr. mac. Sl. makŭ (Miklosich, Lexicon, 359; Cihac, II, 179; Berneker, II, 10; Conev 47), cf. bg., sb., cr., slov., ceh., rut., rus. mak (Vasmer, II, 89), mag. mák.

mac interj. – Imită glasul ratei. Creaţie expresivă. – Der. măcăi, vb. (despre raţe, a face mac, mac); măcăit, s.n. (acţiunea de a măcăi); măcăială, s.f. Cf. mec, interj. (imită glasul caprei), der. mecăi, vb. (a behăi), cu var. mehăi, cf. sl. mekati, germ. meckern.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten