DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

macar

Ads by Google:

MĂCÁR adv. 1. (Restrictiv) Cel puţin, barem, încaltea. Să-i dea măcar zece lei. 2. (Concesiv) Chiar să, chiar dacă, fie1 şi să, încă. Măcar de-ar fi orice, tot mă duc. ♢ Loc. conj. Măcar că = cu toate că, deşi. 3. (Pop.; în legătură cu un pronume sau cu adverbe interogativ-relative) Oricât, oricine, oarecare, cineva, fiecare, oricum. – Din ngr. makári.

MĂCÁR conj. v. fie, ori, sau.

MĂCÁR adv. barem, (înv. şi reg.) încai, încale, încaltea, (Transilv. şi Mold.) batăr, (prin Transilv.) magă, (înv.) săvai. (~ vine o zi când ...)

măcár adv.

MĂCÁR adv. (atribuie celor spuse o ultimă restricţie admisibilă) Cel puţin; încaltea; barem. /<ngr. makári

măcár adv. – 1. Chiar, pînă şi. – 2. Cel puţin, chiar dacă. – 3. (În comp.) Indiferent de. – Var. (Mold.) macar, mr. măcar, megl. macar. Ngr. μαϰάρι „măcar“, şi „şi chiar dacă“, din gr. μαϰάριος „fericit“ (cf. Corominas, III, 190, unde se stabileşte că der. din per. magar, general acceptată, nu este posibilă; pentru această ultimă ipoteză, cf. Miklosich, Türk. Elem., II, 125; Berneker, II, 8; Lokotsch 1456; REW 5224), cf. it. magari, sp. maguer (sec. X), tc. magar, alb., bg., sb., cr., slov. makar.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten