DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

maduva

Ads by Google:

MẮDUVĂ s.f. 1. Substanţă moale, de culoare gălbuie sau roşie, aflată în canalul oaselor, care ajută la formarea sângelui şi a ţesutului osos. ♢ Măduva spinării = parte a sistemului nervos central aflată în interiorul coloanei vertebrale, care coordonează reflexele necondiţionate somatice şi vegetative medulare; rahis. ♢ Loc. adv. Până în măduvă sau până în (sau la) măduva oaselor = până în adâncul fiinţei, al sufletului; profund, adânc. 2. Zona interioară, centrală, moale a tulpinii plantelor; inima (tulpinii); p. restr. sevă, mâzgă. 3. Fig. (Rar) Partea esenţială a unui lucru, fondul unei probleme, al unei opere etc.; esenţă, miez. – Lat. medulla.

MĂDUVĂ s. v. esenţă, fond, materie.

MĂDUVĂ s. 1. (ANAT.) măduva spinării = rahis. 2. (BOT.) inimă. (~ a tulpinii unui copac.)

măduvă s. f., g.-d. art. măduvei

MẮDUV//Ă ~e f. 1) anat. Substanţă moale care se află în cavităţile oaselor (la vertebrate şi la om). ~a spinării. ♢ Până în (sau la) ~a oaselor până în adâncul sufletului, al fiinţei; la maximum. 2) Substanţă vegetală moale din interiorul tulpinilor şi rădăcinilor unor plante. /<lat. medulla

mădúvă s.f. – Miez, esenţă. – Var. (Trans., Banat) mădu(h)ă. Mr. măduă, megl. miduă. Lat. medŭlla (Puşcariu 1013; Candrea-Dens., 1114; REW 5463), cf. it. midolla, v. fr. meolle, (fr. moelle), prov. mezola, sp. meollo, port. miola. Pentru fonetism (măduă, cu suprimarea hiatului prin intermediul lui ν), cf. văduvă. – Der. măduvos, adj. (care are multă măduvă).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten