DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

nalucitor

Ads by Google:

NĂLUCITÓR, -OÁRE, nălucitori, -oare, adj. (Rar) Care uimeşte (prin frumuseţe, strălucire etc.); încântător, fermecător. – Năluci + suf. -tor.

nălucitór adj. m., pl. nălucitóri; f. sg. şi pl. nălucitoáre

NĂLUCIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar 1) Care năluceşte; care apare în minte neclar; fără contururi precise. 2) fig. Care impresio-nează prin ceva neobişnuit; frapant. /a năluci + suf. ~tor


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten