DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

nap

Ads by Google:

NAP, napi, s.m. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze crescute în formă de rozetă şi cu rădăcina cărnoasă, de formă aproximativ sferică, comestibilă (Brassica napus). ♢ Expr. (Gol) nap sau ca un nap, ca napul = complet dezbrăcat; p. ext. foarte sărac. 2. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene, având tuberculii cu un conţinut nutritiv bogat, folosită ca furaj; nap porcesc (Helianthus tuberosus). – Lat. napus.

NAP s. v. cartof, rapiţă.

NAP s. (BOT.) 1. (Brassica napus napobrassica) (înv., în Transilv.) tiuş. 2. (Brassica napus esculenta) (reg.) broajbă, gulie. 3. nap sălbatic (Brassica rapa campestris) = (reg.) rapiţă de câmp, rapiţă sălbatică. 4. nap-porcesc (Helianthus tuberosus) = topinambur, (reg.) picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), (Olt.) crumpenă, (Mold.) gulie.

nap s. m., pl. napi

NAP ~i m. Plantă legumicolă, cultivată pentru rădăcinile sale cărnoase şi comestibile. /<lat. napus

NAP, napi, s.m. Plantă erbacee a cărei rădăcină cărnoasă de culoare albă sau rozalie, de formă rotundă sau lunguiaţă, este comestibilă (Brassica rapa, var. napus); este utilizată ca o legumă, având gust de gulie, mai ales în bucătăria franceză şi cea germană (aici numită weiße Rübe = sfeclă albă). În ţările scandinave şi în SUA este preferat napul galben (Brassica napobrassica), un hibrid dintre nap şi varză, cât o sfeclă mare, cu pulpa de culoare oranj, având gust pronunţat de varză (germ. Kohlrübe = sfeclă-varză), comercializat sub denumirea scandinavă rutabaga.

nap (-pi), s.m. – Plantă şi rădăcina ei (Brassica napus esculenta). – Istr. nǫp. Lat. napus (Puşcariu 1192; Candrea-Dens., 1201; REW 5821), cf. it. napo, prov., cat. nap, v. fr. naf, sp., port. nabo.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten