DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

obiala

Ads by Google:

OBIÁLĂ, obiele, s.f. Bucată de pânză sau de postav cu care ţăranii (uneori şi militarii) îşi înfăşoară laba piciorului, în loc de ciorap sau peste ciorap; p. ext. zdreanţă, cârpă. Expr. A-i curge (cuiva) obielele sau a curge obielele de pe (sau după) cineva = a fi îmbrăcat în zdrenţe, a fi zdrenţos, zdrenţăros. – Din bg. obijalo.

obiálă s. f., g.-d. art. obiélei; pl. obiéle

OBIÁLĂ obiéle f. 1) Bucată de ţesătură groasă care se înfăşoară pe laba piciorului, în loc de ciorap sau peste ciorap. 2) Bucată de ţesătură veche; zdreanţă. ♢ A face pe cineva ~ (sau~ de câine) a batjocori pe cineva, numindu-l în fel şi chip. [G.-D. obielei] /<bulg. obijalo

obiálă (-iéle), s.f. – 1. (Rar) Pătură. – 2. Bucată de pînză sau de postav, folosită de ţărani în loc de ciorapi sau şosete. – 3. Otreapă, cîrpă, zdreanţă. – Var. (Mold.) oghială. Mr. bghială, megl. ubel’. Sl. (bg.) objalo, din obiti, obiją „a înveli“ (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 466; Cihac, II, 219; Conev 60, 84), cf. sb., cr. obojak „pantaloni“, ceh. ob(v)al „înveliş“. Cf. oghial. – Der. obilos, adj. (zdrenţăros).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten