DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

oblicitate

Ads by Google:

OBLICITÁTE s.f. Proprietate a unei linii sau a unei suprafeţe de a fi înclinată faţă de o altă linie sau suprafaţă; poziţie oblică. – Din fr. oblicité.

OBLICITÁTE s. (înv.) piezişitate. (~ unui obiect.)

oblicitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. oblicităţii

OBLICITÁTE f. Caracter oblic. [Sil. -bli-] /<fr. obliguité

OBLICITÁTE s.f. Poziţie oblică. ♢ Oblicitatea eclipticii = unghiul de înclinaţie a eclipticii faţă de planul ecuatorului ceresc. [Cf. fr. obliquité].

OBLICITÁTE s. f. însuşirea de a fi oblic; poziţie oblică. o (astr.) ă eclipticii = unghiul de înclinaţie a eclipticii, de aproximativ 230 şi 27', faţă de planul ecuatorului ceresc. ♢ (mat.) relaţie de poziţie a două drepte sau planuri, caracterizată prin unghiul lor. (< fr. obliquité)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten