DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

obrat

Ads by Google:

OBRÁŢ, obraţe, s.n. (Înv. şi reg.) Veche unitate de lungime, egală cu 26,76 metri; (astăzi) măsură de lungime (nedeterminată), de obicei mică. – Din sl. obratŭ „hotar“.

OBRÁŢ s. (înv.) trăsură. (~ul era o unitate de măsură agrară egală cu 6 prăjini.)

obráţ s. n. (sil. -braţ), pl. obráţe

OBRÁŢ ~e n. (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu 26,76 m). [Sil. o-braţ] /<sl. obratu

obráţ, obráţe, s.n. (înv. şi reg.) 1. loc (cu pomi) la poalele unui deal cu vii; marginea viei. 1. veche unitate de lungime, egală cu 26,76 m.

obráţ (-ţe), s.n. – (Mold.) Teren care are o prăjină lăţime şi patru lungime. Sl. obratu „hotar“, din obratiti „a (se) vărsa, a se răsturna“ (Cihac, II, 222; Tiktin; Conev 78). Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca în sp. arada. – Der. obraţie, s.f. (îngrăditură, loc îngrădit); obrăţi, vb. (a parcela un teren); obrăţeşte, adv. (în parcele de un obraţ fiecare).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten