DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

observare

Ads by Google:

OBSERVÁRE, observări, s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ (Rar) Observaţie (3). 2. (Mil.) Cercetare, supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui, cu ochiul liber sau cu aparate optice, în scopul obţinerii unor date. 3. Prima fază a cercetării statistice, care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. – V. observa.

OBSERVÁRE s. v. critică, obiecţie, observaţie, rezervă.

OBSERVÁRE s. 1. v. examinare. 2. v. relevare. 3. v. părere.

observáre s. f., g.-d. art. observării; pl. observări

OBSERVÁRE s.f. 1. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. ♦ Observaţie (3). 2. (Mil.) Cercetare, supraveghere a inamicului şi a obiectivelor lui în scopul obţinerii de informaţii; observaţie. 3. (Statist.) Prima fază a cercetării, constând în înregistrarea informaţiilor cu privire la caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. [< observa].

OBSERVÁRE s. f. 1. acţiunea de a observa. ♢ observaţie (3). 2. (mil.) cercetare, supraveghere a inamicului şi a obiectivelor lui în scopul obţinerii de informaţii. 3. (stat.) prima fază a cercetării, constând din înregistrarea informaţiilor cu privire la caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. (< observa)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten