DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

pacanire

Ads by Google:

PĂCĂNÍRE, păcăniri, s.f. Acţiunea de a păcăni şi rezultatul ei; zgomot scurt, repetat şi sacadat; păcănit, păcănitură, păcăneală. – V. păcăni.

PĂCĂNÍRE s. v. păcănit.

păcăníre s. f., g.-d. art. păcănírii; pl. păcăníri


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten