DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

pacura

Ads by Google:

PẮCURĂ s.f. Lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea ţiţeiului, care se foloseşte drept combustibil şi ca materie primă la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului şi a altor produse; ţiţei brut. – Lat. picula.

PĂCURĂ s. (rar) mazut, (Mold.) dohot.

păcură s. f., g.-d. art. păcurii

PẮCURĂ f. Deşeu vâscos, de culoare brună-închisă, rămas după distilarea primară a petrolului şi întrebuinţat drept combustibil şi la obţinerea uleiurilor de uns. [G.-D. păcurii] /<lat. picula

pắcură (-ri), s.f. – 1. Petrol. – 2. (Bihor) Ceaţă, negură. – 3. Iad. Lat. picula „bitum“, dim. al lui pix (Puşcariu 1237; Candrea-Dens., 1300; REW 6483), cf. vegl. pekla, it., prov. pegola „bitum“. Sensul de „ceaţă“ se datorează unui semantism aparent normal, cf. lat. picea, caligo, fr. purée de poix, iar din sensul de „întuneric“ s-ar putea explica cel de „întuneric veşnic“ sau „iad“. Cu atît mai mult, dacă ne gîndim că imaginaţie populară aşază infernul sub pămînt şi că din adîncime s-ar vedea izvorînd acel lichid negru, care desigur s-ar fi asociat cu ideea de infern. Pare, aşadar, inutil să se recurgă la explicaţia semantismului rom. cu ajutorul sl. piklu „smoală“ şi „iad“ (Sandfeld 36; REW 6483). Explicarea cuvîntului rom. prin acelaşi etimon sl. (Cihac 236; Weigand, BA, III, 111) nu este posibilă. Der. păcurar, s.m. (muncitor care extrage petrol); păcuros, adj. (bituminos); împăcura, vb. (a mînji cu petrol); păcorniţă, s.f. (vas în care se păstrează petrolul pentru a unge osiile carului), cu suf. -niţă. Din rom. provin bg. pakura (Capidan, Raporturile, 223), mag. pakura (Edelspacher 24), săs. pokert.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten