DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

palanca

Ads by Google:

PALÁNCĂ, palănci, s.f. 1. (Înv.) Palisadă (1). ♢ Expr. A face (sau a da ceva) palancă (la pământ) = a culca la pământ, a doborî. 2. (Reg.) Nume dat unor construcţii rudimentare, folosite ca gard, ca adăpost pentru animale etc. – Din tc., pol. palanka, magh. palánk.

PALÁNCĂ s. v. palisadă, staul.

paláncă s. f., g.-d. art. palăncii; pl. palănci

PALÁNCĂ1 palănci f. 1) înv. Construcţie primitivă de fortificaţie, făcută din trunchiuri de copaci, aşezate orizontal, sau din pari groşi bătuţi în pământ şi legaţi între ei; palisadă. 2) reg. Construcţie rudimentară folosită ca gard sau ca adăpost pentru animale. /<pol. palanka, ung. palánk

paláncă2, palắnci, şi palánce, s.f. (reg.) turtă din făină de porumb coaptă în spuză.

paláncă (pălắnci), s.f. – Loc îngrădit, împrejmuire, estacadă, palisadă. – Var. palangă, ţarc. It. palanca, prin intermediul pol. palanka, tc. palanka, palanga (Cihac, II, 239). Sec. XVII. E dubletul lui palan (var. pălan(g), palant, palanc), s.n. (Trans., ţarc, împrejmuire), din mag. palánk (REW 6455; Gáldi, Dict., 148). Palangă, s.f. (pîrghie, bară) este rezultatul unei confuzii cu palanţă.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten