DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

palanchin

Ads by Google:

PALANCHÍN, palanchine, s.n. (Rar) Lectică. – Din fr. palanquin.

palanchín s. n., pl. palanchíne

PALANCHÍN ~e n. (în unele ţări din Orient) Jilţ sau pat cu baldahin, purtat de oameni (sau de elefanţi, cămile) şi folosit ca mijloc de locomoţie pentru cei bogaţi; lectică; litieră. /<fr. palanquin

PALANCHÍN s.n. 1. Litieră, lectică (în Orient). 2. Ţesătură de mătase asemănătoare cu caşmirul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. palanquin].

PALANCHÍN s. n. 1. lectică. 2. ţesătură de mătase asemănătoare cu caşmirul. (< fr. palanquin)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten