DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

racoare

Ads by Google:

RĂCOÁRE, (3) răcori, s.f. 1. Temperatură uşor scăzută, frig moderat; răcoreală. ♢ Loc. adv. (De) la răcoare = (de) la un loc umbrit, răcoros. Pe răcoare = pe vreme răcoroasă, când nu este încă foarte cald. ♢ Expr. (Fam.) La răcoare = la închisoare. 2. Senzaţie de răceală pe care o produc unele obiecte la atingere. 3. (De obicei la pl.) Senzaţie de frig provocată de o stare patologică sau emotivă; fior. ♢ Expr. A băga (pe cineva) în răcori (sau în toate răcorile) = a speria tare, a îngrozi pe cineva. – Din rece.

Răcoare ≠ căldură

RĂCOÁRE s. v. arest, închisoare, ocnă, peni-tenciar, puşcărie, temniţă.

RĂCOÁRE s. răcoreală, (reg.) reveneală. (~ nopţii.)

RĂCOÁRE adj. v. răcoritor, răcoros, rea-văn, rece.

răcoáre s. f., g.-d. art. răcórii; pl. răcóri

RĂCOÁR//E răcóri f. 1) Stare atmosferică, care se caracterizează prin temperatura uşor scăzută a aerului. ~ea nopţii. ♢ Pe ~ pe vreme răcoroasă. La ~ a) într-un loc răcoros; b) la puşcărie. A băga (sau a sta) la ~ a băga (sau a sta) la închisoare. 2) Senzaţie plăcută cauzată de o astfel de stare atmosferică. 3) mai ales la pl. fig. Senzaţie de frig cauzată de o emoţie puternică. ♢ A băga (pe cineva) la răcori (sau în toate răcorile) a înspăimânta, a înfricoşa (pe cineva). [G.-D. răcorii] /rece + suf. ~oare


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten