DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

sabota

Ads by Google:

SABOTÁ, sabotez, vb. I. Tranz. A împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acţiuni; spec. a frâna intenţionat desfăşurarea normală a unui proces de producţie. – Din fr. saboter.

ŞABÓTĂ, şabote, s.f. Piesă grea de metal care susţine nicovala la unele ciocane mecanizate, fiind aşezată elastic pe fundaţia ciocanului. – Din germ. Schabotte.

sabotá vb., ind. prez. 1 sg. sabotéz, 3 sg. şi pl. saboteáză

şabótă s. f., pl. şabóte

A SABOT//Á ~éz tranz. (acţiuni colective, situaţii, lucruri etc.) A împiedica printr-un act de sabotaj. ~ negocierile. /<fr. saboter

ŞABÓT//Ă ~e f. Postament de metal al nicovalei la ciocanele mecanice (de forjare). /<germ. Schabotte

SABOTÁ vb. I. tr. 1. A împiedica, a submina, a frâna în ascuns realizarea unui lucru, a unei acţiuni; a împiedica intenţionat buna desfăşurare a unei activităţi, a procesului de producţie. 2. A ciopli, a cresta oblic traversele de cale ferată pentru fixarea şinelor. [< fr. saboter].

ŞABÓTĂ s.f. Piesă metalică care susţine nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. Schabotte].

SABOTÁ vb. tr. 1. a împiedica, a submina, a frâna intenţionat buna desfăşurare a unei activităţi, a procesului de producţie. 2. a ciopli, a cresta traversele de cale ferată pentru fixarea şinelor. (< fr. saboter)

ŞABÓTĂ s. f. piesă grea de metal care susţine nicovala la un ciocan mecanic de forjat. (< germ. Schabotte)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten