DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

sacrileg

Ads by Google:

SACRILÉG, -Ă, sacrilegi, -ge, adj. (Livr.) Care săvârşeşte un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus.

SACRILÉG adj, s. v. pângăritor, profanator.

SACRILÉG adj. v. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos.

sacrilég adj. m. (sil. -cri-), pl. sacrilégi; f. sg. sacrilégă, pl. sacrilége

SACRILÉ//G ~gă (~gi, ~ge) şi substantival livr. Care comite un sacrilegiu. /<lat. sacrilegus, fr. sacrilege

SACRILÉG, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; nelegiuit, blestemat. [< lat. sacrilegus < sacer – sacru, legere – a culege].

SACRILÉG, -Ă adj., s. m. f. (cel) care săvârşeşte un sacrilegiu; profanator; (p. ext.) nelegiuit, blestemat. (< lat. sacrilegus)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten