DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tabacitor

Ads by Google:

TĂBĂCITÓR, -OÁRE, tăbăcitori, -oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. ♦ (Substantivat, n.) Butoi în care se ţine argăseala. – Tăbăci + suf. -tor.

TĂBĂCITÓR adj. argăsitor. (Substanţe ~oare.)

tăbăcitór adj. m., pl. tăbăcitóri; f. sg. şi pl. tăbăcitoáre

tăbăcitór s. n., pl. tăbăcitoáre

TĂBĂCIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) (despre substanţe) Care are proprietatea de a tăbăci pieile. /a tăbăci + suf. ~tor

TĂBĂCIT//ÓR2 ~oáre n. pop. Butoi pentru păstrarea dubelii. /a tăbăci + suf. ~tor


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten