DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tabarci

Ads by Google:

TĂBÂRCÍ, tăbârcesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A purta (sau a ridica) o greutate în braţe, în mâini sau în spinare; a târî după sine ceva greu. 2. Refl. A se căţăra cu greutate, a se opinti (spre a se urca). ♦ A umbla greu ( din cauza unei sarcini pe care o poartă), a se târî. – Din tăbârcă.

TĂBÂRCÍ vb. v. târî.

tăbârcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tăbârcésc, imperf. 3 sg. tăbârceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tăbârceáscă

A TĂBÂRC//Í ~ésc tranz. pop. (greutăţi) A duce sau a ridica cu greu (în braţe sau în spinare). /Din tăbârcă

A SE TĂBÂRC//Í mă ~ésc intranz. 1) A se căţăra anevoios; a se urca, opintindu-se. 2) A merge încet, abia ducându-şi picioarele (din cauza unei sarcini); a se târî. /Din tăbârcă


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten