DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tabuiet

Ads by Google:

TĂBUIÉŢ, tăbuieţe, s. n. Tăbâltoc1. – Ucr. toboleć.

TĂBUIÉŢ s. v. faţă, învelitoare, săculeţ, săcuşor.

tăbuiéţ2 adj. m. (reg. şi fam.) scurt şi gros (ca un tăbuieţ).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten