DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tacalie

Ads by Google:

ŢĂCĂLÍE, ţăcălii, s.f. Barbă mică şi ascuţită; cioc, barbişon. – Et. nec.

ŢĂCĂLÍE s. v. străgălie.

ŢĂCĂLÍE s. v. cioc.

ţăcălíe s. f., art. ţăcălía, g.-d. art. ţăcălíei; pl. ţăcălíi, art. ţăcălíile

ŢĂCĂLÍ//E ~i f. Barbă mică şi ascuţită, lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; barbişon; cioc. /Orig. nec.

ţăcălíe, ţăcălíi, s.f. (reg.) 1. frigare, ţaglă. 2. (la pl.) stinghii, surcele. 3. vârf (ascuţit) de deal. 4. persoană cu chelie.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten