DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tacanit

Ads by Google:

ŢĂCĂNÍT1, ţăcănituri, s.n. Faptul de a ţăcăni; zgomot, repetat produs de un lucru care ţăcăneşte; ţăcănitură. – V. ţăcăni.

ŢĂCĂNÍT2, -Ă, ţăcăniţi, -te, adj. 1. (Despre mersul cailor) Cu paşi mărunţi şi regulaţi. 2. Fig. Smintit, ţicnit. V. ţăcăni.

ŢĂCĂNÍT adj., s. v. alienat, dement, descre-ierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.

ŢĂCĂNÍT s. 1. v. păcănit. 2. ţăcăneală. (~ul maşinii de scris.)

ŢĂCĂNÍT adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, zănatic, zăpăcit, zurliu.

ţăcănít s. n., pl. ţăcăníturi

ŢĂCĂNÍT ~uri n. 1) v. a ŢĂCĂNI şi A SE ŢĂCĂNI. 2) Zgomot caracteristic, produs de un obiect sau de o fiinţă, care ţăcăneşte. /v. a (se) ţăcăni


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten