DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

tafna

Ads by Google:

ŢÂFNĂ, ţâfne, s.f. (Pop.) 1. Ifos, aroganţă; trufie. ♦ Arţag. ♢ Expr. A-i sări (cuiva) ţâfna = a se mânia. A umbla cu ţâfna în nas = a fi mereu gata de ceartă. 2. Cobe (1). – Din ngr. tsífna.

ŢÂFNĂ s. v. cobe.

ŢÂFNĂ s. v. aroganţă, arţag, bosumflare, fală, fudulie, impertinenţă, infatuare, insolenţă, îmbufnare, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviinţă, neobrăzare, neruşinare, obrăznicie, orgoliu, semeţie, sfruntare, trufie, tupeu, vanitate.

ţâfnă s. f., g.-d. art. ţâfnei; (ifose) pl. ţâfne

ŢÂFN//Ă ~e f. 1) pop. Pornire spre ceartă; arţag. ♢ A umbla cu ~a în nas a) a fi întotdeauna gata de ceartă; b) a fi veşnic nemulţumit. A-i sări cuiva ~a a se înfuria. 2) Purtare sfidătoare, obraznică; aroganţă. /<ngr. tsifna


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten