DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

ubicuitate

Ads by Google:

UBICUITÁTE s.f. (Livr.) Însuşire atribuită cuiva (de obicei divinităţii) de a putea fi prezent pretutindeni (sau în mai multe locuri) în acelaşi timp. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. ubiquité.

UBICUITÁTE s. v. omniprezenţă.

ubicuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. ubicuităţii

UBICUITÁTE f. livr. 1) Caracter ubicuu. 2) (despre divinităţi) Proprietate supranaturală de a fi prezent pretutindeni în acelaşi timp. /<fr. ubiquité

UBICUITÁTE s.f. (liv.) Starea celui care este prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în acelaşi timp. [Pron. -cu-i-. Var. ubicvitate s.f. / Cf. fr. ubiquité, lat. ubiquitas < lat. ubique – peste tot].

UBICUITÁTE s.f. Prezenţă în mai multe locuri în acelaşi timp; omniprezenţă. Are darul ubicuităţii (se spune ironic despre oameni; această putere îi este atribuită numai lui Dumnezeu).

UBICUITÁTE s. f. însuşire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în acelaşi timp; omniprezenţă. (< fr. ubiquité)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten