DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

uituc

Ads by Google:

UITÚC, -Ă, uituci, -ce, adj. (Adesea substantivat) Care uită uşor, care are memorie slabă, uitător; p. ext. distrat, zăpăcit. – Uita + suf. -uc.

UITÚC adj. (rar) uităcios. (Om ~.)

uitúc adj. m., pl. uitúci; f. sg. uitúcă, pl. uitúce

UITÚ//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival Care uită repede; care are memorie slabă. /a uita + suf. ~uc


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten