DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

va

Ads by Google:

VA1 Element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanţă nehotărâtă. – Din prez. ind. (pers. 3 sg., forma populară) al lui vrea.

VA2 vb.intranz. defectiv (La prez. ind. pers. 3 sg.; pop. şi fam.; în expr.) Mai va = mai aşteaptă; mai este (mult) până acolo; mai trece vreme până atunci. – Lat. vadit.

va vb., ind. prez. 3 sg. (în expr. mai va)

va implor daca puteti sa salvam frumoasa noastra limba stramoseasca alungand pe huligani ;vedeti in revista REBUS DE ex.{sa stiti ca sunt frecvente si total iresponsabile} ...cuvantul REAN in careul dela pag. 41 „UNDE-S MULTI... Aceasta impietate nu este prima si se constitue ca obicei a acestui grup din Braila.Dupa umila mea parere de vina este in primul rand redactorul sef ZGUBEA sau poate si mai sus la FLACARA {nu cred ca este o intamplare “nimic nu este intamplator tovarasi!' Este absolut caracteristic.Va rog sa ma credeti .Sunt foarte in varsta Nu sunt lingvist Fiti intrasigenti .Este una din cele mai puternice arme pentru noi cei care am iubit marile si autenticele valori romanesti.Nu ingaduiti nicio miselie. Credeti-ma ca personaje ca cei vizati nu ca ar lua niste bani iliciti dar nu va exagerez :sunt convins ca si-ar suprima si alfel de parinti.

va rog sa corectati posta electonica a site-ului dex.

1. Va scriu in legatura cu etimologia cuvantului „ghes“. Sunt convins ca vine din limba romani, unde „ges“ (citit cu ghe de la ghete sau gheorghe) inseamna inima. Practic, „a da ghes“ pt a efectua o actiune, a da un imbold capata sensul clar de a „a-i da viata pt (a face) ceva“. 2. Cred ca ar trebui adaugata si expresia „a-i da (cuiva) inima ghes“, mai ales in varianta ei negativa, tautologica ce-i drept ;-) („nu-mi da inima ghes“ = „nu ma trage inima, n-am chef de...“) Va multumesc, Marian Enache un rom si un copywriter in acelasi timp :-)

va rog adaugati

(?) v.A freca ,a roade, a stanjeni in miscari .Efectul nedorit la mers, al unui pantof mai larg ,asupra piciorului Ma juvene un pantof.Frecarura stanjenitoare a unui pulovar in jurul gatului. Ma juvene pulovarul la gat. etc.

Vă rog să verificaţi corectitudinea cuvântului MADERA, dacă nu este mai corect MADEIRA, cuvânt ce apare pe Internet (insulă portugheză...)

va doresc toate cele bune si sa nu ma mai sunati k nu mai am telefon si nici pe net sa nu ma mai asteptati k nu mai intru.......bagativa pula in el net ..........cine a inventat netul e un handicapat daiasi la muie

Va semnalez ca la Ghidul de exprimare indicati gresit pluralul acestui substantiv (ex. ziar), ca fiind cotidiene. La rubrica „definitie“ nu faceti greseala, si mentionati corect pluralul cotidiane.


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten