DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

vacanta

Ads by Google:

VACÁNŢĂ, vacanţe, s.f. 1. Perioadă de odihnă acordată elevilor şi studenţilor la sfârşitul unui trimestru, semestru sau an de şcoală ori de studii. ♦ Concediu (acordat unui salariat). 2. Interval de timp in care o instituţie, un organ reprezentativ etc. îşi incetează activitatea. ♦ Interval de timp in care un post, o funcţie, o demnitate etc. rămân vacante. [Var.: (înv.) vacánţie s.f.] – Din fr. vacance, it. vacanza.

VACÁNŢĂ s. I. 1. (Transilv. şi Maram.) săbăşag. (Elevii sunt în ~.) II. 1. v. concediu. 2. v. lacună.

vacánţă s. f., g.-d. art. vacánţei; pl. vacánţe

VACÁNT-Ă adj. 1. ( Despre posturi, funcţii) Neocupat, liber. 2. ( Despre succesiuni) Nereclamat de moştenitori.

VACÁNŢĂ s.f. Situaţie şi perioadă de timp în care un post, o funcţie, o demnitate rămân vacante.

VACÁNŢĂ s.f. 1. Situaţie în care se găseşte un loc, o funcţie etc. care nu este ocupată de nimeni; starea a ceea ce este vacant. 2. Timp de odihnă acordat elevilor şi studenţilor pe un anumit interval. 3. Concediu de odihnă. [< fr. vaccance, it. vacanza].

VACÁNŢĂ s. f. 1. interval de timp în care o instituţie, un organ reprezentativ îşi încetează activitatea. ♢ timpul în care un post, o funcţie etc. rămân neocupate. 2. timp de odihnă acordat elevilor şi studenţilor pe o anumită perioadă. ♢ concediu de odihnă. 3. (fiz.) nod al unei reţele cristaline din care lipseşte atomul, ionul sau molecula respectivă. (< fr. vaccance, it. vacanza)


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten