DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

vagabondare

Ads by Google:

VAGABONDÁRE, vagabondări, s.f. Acţiunea de a vagabonda; vagabondaj. – V. vagabonda.

VAGABONDÁRE s. 1. v. hoinăreală. 2. hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondaj. (O ~ din loc în loc.)

vagabondáre s. f., g.-d. art. vagabondării; pl. vagabondări

VAGABONDÁRE s.f. Acţiunea de a vagabonda; vagabondaj. [< vagabonda].


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten