DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

vantui

Ads by Google:

VÂNTUÍ, pers. 3 vântuieşte, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vânt) A sufla cu putere, vijelios. 2. Tranz. (În superstiţii, subiectul fiind „vântul rău“) A face pe cineva să înnebunească sau să ologească. – Vânt + suf. -ui.

vântuí vb., ind. prez. 3 sg. vântuiéşte, imperf. 3 sg. vântuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vântuiáscă

A VâNTU//Í pers. 3 ~iéşte intranz. pop. (despre vânt) A sufla cu putere. /vânt + suf. ~ui


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten