DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

zapaceala

Ads by Google:

ZĂPĂCEÁLĂ, zăpăceli, s.f. 1. Faptul de a (se) zăpăci; stare în care se află cel zăpăcit; tulburare, buimăceală, fâstâceală, năuceală; dezordine. 2. (Fam.) Gălăgie mare, tărăboi, larmă, balamuc. – Zăpăci + suf. -eală.

ZĂPĂCEÁLĂ s. 1. v. buimăceală. 2. v. dezorientare. 3. v. tulburare. 4. fâstâceală. 5. v. sminteală. 6. v. confuzie. 7. babilonie. 8. v. debandadă. 9. v. dezordine. 10. dezordine, neorânduială, răvăşeală, (fam.) brambureală, harababură, talmeş-balmeş, (fam. fâg.) balamuc. (Mare ~ e în hârtiile tale.)

zăpăceálă s. f., g.-d. art. zăpăcélii; pl. zăpăcéli

ZĂPĂC//EÁLĂ ~éli f. Stare de om zăpăcit; tulburare temporară; buimăceală; năucie. / a (se) zăpăci + suf. ~eală


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten