DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

badian

Ads by Google:

BADIÁN, badiani, s.m. Arbust din China şi Japonia cu frunze, flori, tulpină şi fructe plăcut mirositoare, întrebuinţate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); p. restr. fructul acestui arbust. [Pr.: -di-an] – Din fr. badiane.

BADIÁN s. v. anason-franţuzesc.

badián s. m. (sil. -di-an), pl. badiáni

BADIÁN ~i m. Arbust cultivat pentru frunzele, florile şi fructele sale, care conţin substanţe aromatice şi care se utilizează în industria farmaceutică şi la producerea unor lichioruri. [Sil. -di-an] /<fr. badiane

BADIÁN s.m. Arbust originar din Asia (Illicium verum / Illicium anisatum); fructul acestuia în formă de capsulă stelată (steluţe) cu 8 seminţe, cu puternică aromă de anason, numit de aceea şi „anason stelat“, utilizat ca mirodenie; tradiţional, în ţările asiatice se mestecă după masă seminţe de badian, considerate a fi digestive. – Fr. badiane, engl. badian, star anise, germ. Sternanis.

BADIÁN s.m. Arbust din Extremul Orient, ale cărui frunze, flori şi tulpină răspândesc un miros aromatic. [Pron. -di-an- / < fr. badiane].

BADIÁN s. m. arbust din Extremul Orient ale cărui frunze, flori şi tulpină răspândesc un miros aromatic. (< fr. badiane)

badián s.m. – (Trans.) Anason (Pimpinella anisum). Germ. Badian. Termen farmaceutic, sec. XIX.