DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane

Cauta un cuvant:

caduceu

Ads by Google:

CADUCÉU, caducee, s.n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi şerpi, care, în antichitatea greco-romană, simboliza pacea şi comerţul. – Din lat. caduceum, fr. caducée.

caducéu s. n., art. caducéul; pl. caducée

CADUCÉ//U ~e n. Sceptru al zeului grec Hermes, constând dintr-un baston cu două aripioare în vârf şi înconjurat de doi şerpi. [Sil. -du-ceu] /<lat. caduceum, fr. caducée

CADUCÉU s. n. sceptru încolăcit de doi şerpi, semn distinctiv al zeului Hermes (Mercur), simbolizând pacea şi comerţul. (< lat. caduceus, fr. caducée)

CADUCÉU s.n. Sceptru în formă de baston încolăcit de doi şerpi, semn distinctiv al lui Hermes (Mercur), zeul comerţului. [Pl. -uri. / < lat. caduceum, cf. fr. caducée].